school

8 octombrie 2014 | Posted in: Drept

Eliminarea recursului din sfera multor actiuni prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje, comenteaza, intr-o analiza pentru Avocatura.com, Nicoleta Stoian, senior associate Badita & Pop. “La o prima analiza se poate observa faptul ca s-a avut in vedere sporirea celeritatii judecarii litigiilor insa, pe de alta parte, eliminarea sa va lipsi justitiabilul de o importanta cale de atac pe care acesta o avea la indemana pentru verificarea legalitatii si temeiniciei hotararii care il nemultumeste”, spune avocatul.
De-a lungul timpului, calea de atac a recursului a cunoscut numeroase modificari, reglementarea sa fiind caracterizata printr-un grafic mai mult sau mai putin ascendent.

Astfel, daca prin Legea nr. 1/1911 recursul aparea ca o cale de atac ordinara, Legea Curtii de Casatie din 20.12.1925 si, ulterior, Legea nr. 394/1943 pentru accelerarea judecatilor in materie civila si comerciala il descriu ca pe o cale de reformare extraordinara, conferind instantei un rol de control si de autoritate asupra hotararilor recurate.

Prin Codul de procedura civila din 1948, recursul a fost instituit ca o a doua cale de atac ordinara, alaturi de apel, pastrand acest caracter si dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 59/1993.

OUG nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila a adus insa importante modificari prin instituirea recursului ca fiind o cale extraordinara de atac,prin inlaturarea unor motive de recurs, posibilitatea de modificare a hotararii recurate, termenul de depunere, solutiile ce se pot pronunta, efectele hotararii de casare.

Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila pastreaza registrul consacrat de catre reglementarea anterioara, clasificand caile de atac in cai ordinare (apel) si extraordinare (recursul, contestatia in anulare, revizuirea) dar introduce numeroase alte dispozitii cu caracter de noutate menite sa armonizeze normele procedurale interne cu cele ale instantelor europene sau ale Curtii Europene de Justitie.

Conform art. 483 NCPC, obiectul recursului il constituie hotararile date in apel sau fara drept de apel, precum si alte hotarari expres prevazute de lege. Nu se mai pot ataca cu recurs hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 94 pct. 1 lit. a) – i) precum cele date in competenta instantei de tutela si de familie, cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, de evacuare, la stramutarea de hotare si de granituire, in cererile posesorii, de imparteala judiciara sau in cererile privind obligatiile de a face sau a nu face neevaluabile in bani. De asemenea, nu vor putea fi atacate cu recurs nici hotararile pronuntate in cererile privind navigatia civila si activitatea in porturi, conflicte de munca si asigurari sociale, expropriere, repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sau orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 500.000 lei inclusiv. Pentru toate aceste cereri, partile vor beneficia de doar doua grade de jurisdictie – fond si apel. Pe de alta parte, pentru anumite hotarari, NCPC instituie recursul ca singura cale de atac asupra hotararii pronuntate in fond. Astfel, hotararile pronuntate in temeiul recunoasterii partilor (art. 437 NCPC) si hotararile care consfintesc tranzactiile (art. 440 NCPC) se vor ataca numai cu recurs.

In consecinta, atributele care definesc aceasta cale de atac sunt urmatoarele: a) Este o cale extraordinara de atac, prioritara celorlalte cai extraordinare; b) Este o cale comuna, in sensul ca se afla la dispozitia partilor. Desigur, ea poate fi exercitata si de catre procuror in anumite cazuri; c) Este o cale de atac de reformare, fiind solutionata de catre o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea recurata; d) Este o cale nondevolutiva, nefiind de natura sa provoace rejudecarea in fond a pricinii. Exceptia prevazuta la art. 304¹ din vechiul cod nu a fost mentinuta de catre NCPC, principiul devenind astfel inflexibil. e) Ca regula generala, aceasta cale de atac ramane nesuspensiva de executare, disp. art. 484 prevazand exceptiile: se va suspenda de drept executarea in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau alte lucrari cu asezare fixa precum si in cazurile anume prevazute de lege. La cererea recurentului instanta de judecata va putea dispune suspendarea executarii si in alte cauze avand insa si puterea de a reveni asupra acestei decizii pentru motive temeinice.

In ceea ce priveste termenul de recurs, este important de mentionat ca NCPC a introdus un termen de 30 de zile de la data comunicarii, dubland astfel termenul pus la dispozitia justitiabililor de catre vechea reglementare. Motivarea se va face in acelasi termen si se va depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii cererii.

Cu privire la motivele de recurs, este de observat faptul ca NCPC nu le mai imparte in motive de casare si motive de modificare a hotararii recurate, art. 488 din cod facand referire direct si exclusiv la motive de casare, acestea fiind urmatoarele: “1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale; 2. daca hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecata decat cel stabilit aleatoriu pentru solutionarea cauzei ori a carui compunere a fost schimbata cu incalcarea legii; 3. cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii; 4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti; 5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii; 6. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei; 7. cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat; 8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau sau aplicarea gresita a normelor de drept material”.

Asa cum se poate observa, motivele de recurs au fost in mare parte preluate din vechea reglementare cu eliminarea motivelor privind minus petita si plus petita (art. 304 pct. 6 din vechiul cod) si schimbarea naturii ori intelesului lamurit si vadit neindoielnic a actului juridic ca urmare a interpretarii sale gresite de catre instanta de judecata (art. 304 pct. 8).

De asemenea, NCPC lamureste o discutie mai veche din practica si doctrina cu privire la genul normelor a caror incalcare sau aplicare gresita poate reprezenta un motiv de recurs stipuland in mod expres ca doar normele de drept material pot conduce la incidenta prevederilor art. 488 alin. 1 pct. 8 NCPC.

In continuare, sunt excluse din sfera probelor ce se pot administra in recurs orice alte probe inafara inscrisurilor. O dispozitie cu caracter de noutate o reprezinta si art. 13 coroborat cu art. 83 alin. 3 din NCPC care instituie obligatia partilor de a fi asistate sau reprezentate de catre avocat sau consilier juridic, sub sanctiunea nulitatii in cazul neindeplinirii obligatiei. Aceleiasi obligatii ii este supusa si redactarea cererii de recurs, a intampinarii si a raspunsului la intampinare. De la aceasta regula vor face exceptie situatiile in care “partea sau mandatarul acesteia, sot sau ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept”.

O alta modificare interesanta o reprezinta si prevederile art. 491 NCPC care introduce institutia recursului incident si a celui provocat, realizandu-se astfel simetria necesara din acest punct de vedere fata de apel.

Alt element de noutate absoluta il reprezinta reglementarea prin prevederile art. 493 a procedurii de filtrare a recursurilor. Cand recursul este de competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele instantei, presedintele de sectie sau persoana desemnata de catre acestia, va lua masuri prin rezolutie pentru stabilirea aleatorie a unui complet format din trei judecatori care vor decide asupra admisibilitatii in principiu a recursului.

Decizia privind admisibilitatea in principiu se va baza pe un raport efectuat de catre presedintele completului sau de catre o alta persoana desemnata in acest sens prin care se va verifica daca recursul indeplineste cerintele de forma prevazute sub sanctiunea nulitatii, daca motivele invocate se incadreaza in cele prevazute la art. 488 NCPC, daca exista motive de ordine publica ce pot fi invocate, daca este vadit nefondat precum si care este jurisprudenta Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si pozitia doctrinei in materie.

Raportorul nu devine incompatibil iar raportul trebuie intocmit in cel mult 30 de zile de la repartizarea dosarului, termen care, fata de faptul ca art. 493 nu instituie si o sanctiune aplicabila in cazul nerespectarii, apare ca fiind un simplu termen de recomandare.

Dupa analizarea raportului in completul de filtru, acesta se va comunica partilor care pot formula in scris un punct de vedere in termen de 10 zile de la comunicare.

Conform art. 493 alin. 5 si urm. NCPC, completul de filtru poate pronunta, cu conditia intrunirii unanimitatii, anularea sau respingerea cererii in cazul in care aceasta nu indeplineste cerintele de forma, atunci cand motivele invocate nu se incadreaza intre cele prevazute la art. 488 sau cand este vadit nefondat. In asemenea situatii, decizia se va motiva si se va putea da fara citarea partilor.

Tot astfel, in cazul in care completul este unanim de acord ca recursul este admisibil in principiu iar problema de drept supusa analizei nu este controversata sau face obiectul unei jurisprudente constante a Inaltei Curti, completul de filtru se va putea pronunta asupra fondului recursului, fara citarea partilor, printr-o decizie definitiva care se va comunica acestora.

In cazul in care recursul nu se va putea solutiona potrivit alin. 5 sau alin. 6, completul va pronunta, fara citarea partilor, o incheiere de admitere in principiu si va fixa termen pe fond pentru judecare, de aceasta data cu citarea lor. Instanta va putea admite sau respinge recursul, il va putea anula sau va putea constata perimarea sa.

In continuare, se pastreaza regula potrivit careia casarea cu trimitere va putea fi dispusa o singura data in cursul procesului, daca instanta a carei hotarare este recurata s-a pronuntat fara a fi intrat pe fondul cauzei sau judecata s-a facut in lipsa partii care a fost nelegal citata atat la adminsitrarea probelor cat si la dezbaterea fondului.

In ceea ce priveste efectele recursului, disp. art. 500 NCPC statueaza faptul ca hotararea casata nu are nicio putere iar actele de executare sau asigurare facute in temeiul acesteia sunt desfiintate de drept, daca instanta de recurs nu dispune altfel.

Noua reglementare pastreaza si ea principiul non reformatio in pejus potrivit caruia partea nu isi va putea inrautati situatia in propria cale de atac.

Din analiza normelor care reglementeaza in prezent recursul, se desprinde concluzia ca acesta a devenit exceptie in materia cailor de atac, regula reprezentand-o apelul. Prin urmare, putem afirma ca procedura civila este actualmente caracterizata prin doua grade de jurisdictie – fond si apel.

Eliminarea recursului din sfera multor actiuni prezinta atat avantaje cat si dezavantaje. La o prima analiza se poate observa faptul ca s-a avut in vedere sporirea celeritatii judecarii litigiilor insa, pe de alta parte, eliminarea sa va lipsi justitiabilul de o importanta cale de atac pe care acesta o avea la indemana pentru verificarea legalitatii si temeiniciei hotararii care il nemultumeste.

Tot in scopul asigurarii celeritatii judecarii cauzei a fost instituita si procedura de filtrare, care vine si in intampinarea unei armonizari cu normele procedurale ale Curtii Europene a Drepturilor Omului. Ramane insa de vazut in ce masura va mai raspunde necesitatilor justitiabililor o procedura in care instantele isi pot spune ultimul cuvant fara citarea partilor si implicit fara publicitatea si oralitatea dezbaterilor judiciare care, in definitiv, sunt expresii ale democratismului justitiei.

Be the first to comment.

Leave a Reply

*



Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>