14 noiembrie 2014 | Posted in: Drept

 

Curgerea si implinirea termenului de comunicare a Procesului-Verbal de contraventie. Prescriptia extinctiva a executarii sanctiunii contraventionale.

OPINIE JURIDICA

  1. Situatia premisa
  • Ca urmare a savarsirii unei contraventii, este intocmit PV de contraventie in localitatea X.
  • PV este transmis prin intermediul serviciilor postale din loc. X catre loc. Y, unde domiciliaza contravenientul destinatar.
  • PV este restituit de la oficiul postal din loc. Y expeditorului, in loc. X, cu mentiunea “lipsa destinatar”.
  • PV este retrimis din loc. X catre loc. Y pentru a fi comunicat prin afisare.
  • La momentul ajungerii PV in loc. Y se constata ca a fost depasit termenul de 30 zile prev. prin disp. OG nr. 2/2001.
  1. Aspect de clarificat

Obligatia de comunicare a PV in termen de 30 zile trebuie inteleasa in sensul in care procedura comunicarii PV trebuie demarata in cadrul acestui termen sau in sensul in care trebuie efectiv finalizata?

  • Cadrul legal aplicabil

Extras din OG nr. 2/2001:

Art. 14. - (1) Executarea sanctiunilor contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii.

   (2) Prescriptia executarii sanctiunilor contraventionale poate fi constatata chiar si de instanta investita cu solutionarea plangerii contraventionale.

 Art. 25. – (1) Procesul-verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului si, daca este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate.

   (2) Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, in termen de cel mult o luna de la data aplicarii acesteia.

 Art. 26. – (1) Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la incheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza contravenientului, facandu-se mentiune in acest sens in procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.

   (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si fata de celelalte persoane carora trebuie sa li se comunice copia de pe procesul-verbal, daca sunt prezente la incheierea acestuia.

   (3) In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in termen de cel mult o luna de la data incheierii.

   Art. 27. – Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor.

  1. Analiza problemei de drept

Cu toate ca este considerat termen de prescriptie, asa cum s-a argumentat in doctrina, termenul de o luna mentionat in art. 14 din O.G. nr. 2/2001 nu este propriu-zis un termen de prescriptie, deoarece, in realitate, intervine caducitatea actului de constatare a contraventiei, iar nu prescriptia executarii sanctiunii contraventionale.

In vederea lamuririi acestei probleme de drept, a fost inaintat catre ICCJ un recurs in interesul legii. Prin acest recurs, procurorul general si-a expus opinia, dupa cum urmeaza:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 27 alin. (1) teza I din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, modificata si completata raportat la art. 14 alin. (1) si art. 25 alin. (2) din acelasi act normativ, atunci cand persoana sanctionata nu a fost prezenta la intocmirea procesului verbal sau a refuzat sa primeasca un exemplar al acestuia, precum si atunci cand sanctiunea s-a aplicat de o alta persoana sau un alt organ decat agentul constatator, cerinta comunicarii procesului verbal si a instiintarii de plata, in scopul intreruperii prescriptiei executarii sanctiunii contraventionale este indeplinita la data la care procesul verbal a fost depus la oficiul postal, pentru expediere, indiferent de data la care corespondenta a ajuns la destinatar.

(…)

            Intreruperea cursului prescriptiei se va realiza prin comunicarea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, iar pentru producerea efectului intreruptiv de prescriptie este obligatoriu ca actul comunicarii sa se situeze in interiorul termenului de o luna care incepe sa curga de la data aplicarii sanctiunii. 

            Din perspectivele analizate, se ridica problema daca, pentru a produce efectul intreruptiv de prescriptie, este necesar ca o astfel de comunicare sa fie primita efectiv de catre persoana sanctionata ori daca este necesara si suficienta expedierea corespondentei de catre organul constatator sau, dupa caz, de organul care a aplicat sanctiunea.

            In opinia noastra, pentru a se produce efectul intreruptiv de prescriptie este necesara si suficienta expedierea actului, catre contravenient, prin posta cu aviz de primire, aceasta reprezentand o comunicare apta a fi primita, fara a mai fi necesar sa se astepte ori sa se realizeze o primire efectiva a actului din partea destinatarului, pentru ca, mai apoi, in functie de atitudinea acestuia, sa se procedeze la afisarea actului” (s.n.).

Prin Decizia nr. 13/2010 pronuntata de catre Inalta Curte de Justitie in recurs in interesul legii, nu a fost oferit un raspuns direct, neechivoc, problemei sesizate de catre procurorul general, desi intrebarea precum si opinia acestuia au fost corect retinute prin decizie.

Cu toate acestea, dat fiind si caracterul obligatoriu al deciziilor pronuntate in recurs in interesul legii,  ne vedem nevoiti sa identificam raspunsul acestei intrebari in dispozitivul si, respectiv, considerentele acesteia.

Astfel, in analiza pe care o face, ICCJ retine 2 probleme de drept a caror dezlegare se cere:

  • De a se determina caracterul celor doua modalitati tehnice de comunicare a procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, in sensul daca sunt alternative, recurgerea la una dintre acestea fiind necesara si suficienta, sau daca una este subsidiara celeilalte;
  • De a se stabili momentul comunicarii procesului verbal de contraventie, in ipoteza in care persoana sanctionata, desi avizata, prin oficiul postal, nu s-a prezentat in vederea ridicarii corespondentei sau a refuzat primirea acesteia.

In analiza efectuata pentru solutionarea celei de a doua probleme de drept, ICCJ retine: “acceptandu-se caracterul subsidiar al modalitatilor tehnice de comunicare a procesului verbal de contraventie, prin afisare, se ajunge la concluzia ca dispozitiile legale analizate pun accent pe <<primirea>> efectiva a actului” (n.n. dispozitiile legale vizate sunt art. 27 teza I, art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) si art. 31 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001).

Consideram ca intelegerea corecta a notiunii de comunicare trebuia analizata separat pentru problema intreruperii termenului de prescriptie, respectiv pentru inceputul termenului de formulare a plangerii contraventionale.

In opinia noastra, faptul ca actul normativ nu a realizat distinctia intre notiunea de comunicare a actului necesara intreruperii termenului de prescriptie si notiunea de comunicare legata de termenul de formulare a plangerii, reprezinta o lacuna legislativa, care putea fi insa lamurita de ICCJ cu ajutorul principiilor de drept si al dreptului comun in materia comunicarii actelor de procedura.

Insa, din moment ce ICCJ a preluat analiza intrebarii concrete, care intereseaza si prezentul studiu, si din moment ce decizia acesteia are caracter obigatoriu, nu avem posibilitatea sa oferim o solutie proprie (oricat de temeinic motivata ar fi aceasta), in baza argumentului ca ICCJ a omis sa faca distinctia necesara, desi recursul in interesul legii ce a fost promovat viza problema comunicarii din ambele puncte de vedere.

In concluzie, atata timp cat singura afirmatie concreta in ceea ce priveste problema de drept ce ne intereseaza este aceea potrivit careia “dispozitiile legale analizate pun accent pe primirea <<efectiva>> a actului”, ne vedem nevoiti sa intelegem ca in masura in care destinatarul nu receptioneaza efectiv PV in 30 zile sau afisarea, mod de comunicare subsidiar, nu are loc in acest termen, intervine sanctiunea prescriptiei.

Implicit, intelegem din motivarea ICCJ raportata la opinia procurorului general, ca expedierea PV nu reprezinta un caz interuptiv al prescriptiei extinctive.

 

Av. Nicoleta Stoian

Be the first to comment.

Leave a Reply

*



Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>